Blog-MedicalNeonatologie
Armina ClinicMed · Timișoara
Ecocardiografie neonatală și screening cardiologic în Timișoara
Programări la Armina ClinicMedPentru programare, reevaluare sau orientare către serviciul potrivit, poți contacta recepția clinicii telefonic, prin WhatsApp sau prin formularul online.

Ecocardiografie neonatală și screening cardiologic în Timișoara

Publicat: · Revizuit medical:
Asist. Univ. Dr. Micșescu Andrada Mara – medic specialist pediatrie și medic specialist cardiologie pediatrică.

La Armina ClinicMed, evaluarea este realizată de Asist. Univ. Dr. Micșescu Andrada Mara, medic specialist pediatrie și medic specialist cardiologie pediatrică. Pentru programare și detaliile serviciilor, consultă tarifele medicului.

Ecocardiografia pentru nou-născuți este o investigație cu ultrasunete care permite examinarea structurii și funcționării inimii în primele săptămâni de viață. Medicul poate observa camerele inimii, valvele și principalele vase de sânge, poate urmări circulația sângelui și poate identifica numeroase modificări cardiace congenitale. Examinarea obișnuită se face cu o sondă aplicată pe piele, fără radiații ionizante. [1, 2]

Pentru părinți, recomandarea unei ecografii cardiace poate aduce întrebări firești. De ce este necesară dacă bebelușul pare sănătos? Îl doare? Ce înseamnă un rezultat normal? Dar o modificare descoperită la examinare? Răspunsurile sunt mai ușor de înțeles atunci când investigația este privită în contextul întregii evaluări medicale.

Ecocardiografia oferă informații detaliate despre inimă, însă necesitatea ei și interpretarea rezultatului depind de istoricul copilului, de examenul clinic și de celelalte investigații. Rolul său poate fi de clarificare a unei suspiciuni, de stabilire a unui diagnostic sau de urmărire a unei afecțiuni deja cunoscute. [3]

Ce este ecocardiografia neonatală

Ecocardiografia neonatală este ecografia inimii efectuată în primele 28 de zile de viață. Forma utilizată în mod obișnuit se numește ecocardiografie transtoracică: imaginile sunt obținute prin peretele toracic, cu ajutorul unui dispozitiv numit sondă sau transductor. Articolul de față se referă la această examinare externă. [2, 4]

Sonda emite și recepționează ultrasunete, iar aparatul transformă informațiile primite în imagini ale inimii în mișcare. Medicul poate analiza anatomia cardiacă și felul în care se contractă mușchiul inimii. Gelul aplicat pe piele ajută la transmiterea ultrasunetelor și la obținerea unor imagini clare. [2, 5]

Examinarea include frecvent și evaluarea Doppler, care oferă informații despre direcția și viteza fluxului de sânge. Aceasta ajută la înțelegerea circulației prin valve și vase, precum și prin eventualele comunicări dintre camerele inimii. Culorile afișate pe ecran reprezintă convenții ale aparatului; ele nu arată, prin ele însele, cât oxigen conține sângele. [2, 6]

Prin combinarea imaginilor și a măsurătorilor, medicul obține o evaluare mai amplă decât simpla observare a bătăilor inimii. De aceea, pentru interpretare sunt necesare cunoștințe despre anatomia cardiacă pediatrică și despre modificările normale care apar după naștere. [3]

Cum se adaptează circulația copilului după naștere

În timpul sarcinii, oxigenul ajunge la copil prin placentă. Plămânii nu participă încă la schimburile de gaze așa cum o vor face după naștere, iar circulația fetală folosește anumite căi de trecere a sângelui care sunt normale în această etapă.

Două dintre aceste structuri sunt foramenul ovale, o comunicare între cele două atrii, și canalul arterial, un vas care leagă artera pulmonară de aortă. Ele permit unei părți importante a sângelui să ocolească plămânii înainte de naștere.

Odată cu primele respirații, plămânii preiau oxigenarea sângelui, iar circulația începe să se adapteze. Căile caracteristice vieții fetale își reduc rolul și, în mod obișnuit, se închid. Adaptarea nu trebuie înțeleasă ca o schimbare instantanee și identică la fiecare copil. [7]

Acest context explică de ce o ecografie efectuată foarte devreme poate descrie structuri care necesită interpretare în raport cu vârsta copilului. Medicul urmărește ce semnificație au pentru circulație și dacă este nevoie de un control ulterior. O formulare din raport, citită separat de explicația medicală, poate crea o îngrijorare mai mare decât justifică situația. [8, 9]

Ce înseamnă screeningul cardiologic neonatal

Screeningul urmărește identificarea unor copii care pot avea o problemă de sănătate înainte ca aceasta să producă manifestări evidente. În evaluarea cardiacă neonatală, istoricul sarcinii și al familiei, examenul clinic și testele de screening furnizează informații care se completează.

Recomandările internaționale includ pulsoximetria pentru depistarea unor cardiopatii congenitale critice. Un senzor aplicat pe piele estimează saturația oxigenului din sânge. În protocoalele de screening, măsurarea se face la mâna dreaptă și la un picior, iar rezultatele sunt interpretate de personalul medical după un algoritm stabilit. [10, 11]

Pulsoximetria nu produce imagini ale inimii. Ea poate atrage atenția asupra unei oxigenări insuficiente, care necesită evaluare. O valoare anormală nu înseamnă automat malformație cardiacă, deoarece și unele afecțiuni pulmonare sau infecțioase pot reduce oxigenarea. În funcție de situație, evaluarea poate include ecocardiografie și alte investigații. [10]

Ecocardiografia răspunde unor întrebări diferite: cum este construită inima, cum funcționează și cum circulă sângele prin ea. Poate face parte din procesul de depistare și diagnostic, dar termenii „screening cardiologic neonatal” și „ecocardiografie neonatală” nu sunt sinonimi.

Un screening prin pulsoximetrie cu rezultat normal nu exclude toate bolile cardiace congenitale. De aceea, examinarea copilului și observarea evoluției sale rămân necesare. Totodată, disponibilitatea ecocardiografiei nu înseamnă că fiecare nou-născut aparent sănătos are automat aceeași indicație pentru această investigație. Recomandarea se individualizează. [3, 11]

În ce situații poate fi recomandată ecocardiografia

Medicul poate recomanda o ecocardiografie atunci când există o suspiciune de boală cardiacă, o modificare la un test anterior sau o situație care justifică examinarea mai atentă a inimii. Printre motivele posibile se află:

Un suflu cardiac este un sunet suplimentar auzit cu stetoscopul, produs de curgerea sângelui. Prezența lui nu stabilește singură diagnosticul și nici gravitatea unei eventuale afecțiuni. În perioada neonatală, suflul trebuie evaluat atent, împreună cu starea copilului, oxigenarea și celelalte elemente ale examenului clinic.

Există și cardiopatii congenitale care nu produc un suflu evident imediat după naștere. Absența acestuia nu poate fi folosită, singură, pentru a exclude o problemă cardiacă. Medicul decide dacă este necesară ecocardiografia și cât de repede trebuie efectuată. [12]

La consultație, este util ca părinții să prezinte recomandarea de trimitere și motivul acesteia, de exemplu un suflu cardiac, o suspiciune apărută în sarcină sau un rezultat de screening care necesită clarificare. Aceste informații îl ajută pe medic să coreleze examinarea cu problema pentru care a fost solicitată.

Când se efectuează și de ce momentul poate varia

Ecocardiografia poate fi efectuată încă din primele zile de viață, dacă există o indicație medicală. Nu este necesar ca bebelușul să atingă o anumită greutate sau să împlinească o lună pentru ca inima să poată fi examinată ecografic. Investigația se adaptează vârstei și situației copilului. [2]

Urgența depinde de motivul evaluării. Un nou-născut cu semne de afectare a circulației, oxigenare scăzută ori stare generală alterată are nevoie de evaluare rapidă, într-un serviciu capabil să asigure îngrijirea necesară. O recomandare de ecocardiografie nu trebuie transformată într-o programare obișnuită, îndepărtată în timp, dacă medicul a indicat o evaluare urgentă. [12]

În alte situații, un copil stabil poate fi evaluat la un consult programat. Uneori, medicul recomandă repetarea examinării pentru a observa cum evoluează circulația după naștere. De exemplu, în anumite suspiciuni de coarctație a aortei, semnificația îngustării devine mai clară după închiderea canalului arterial. Acesta este unul dintre motivele pentru care urmărirea poate conta la fel de mult ca prima examinare. [13]

Ce modificări poate identifica ecografia cardiacă

Ecocardiografia poate evidenția numeroase anomalii ale structurii inimii: comunicări între camere, modificări ale valvelor, îngustări sau alte particularități ale vaselor mari și forme mai complexe de cardiopatie congenitală. De asemenea, oferă informații despre capacitatea inimii de a pompa sângele și despre efectul unei anomalii asupra circulației. [6, 14]

Un exemplu este defectul septal ventricular, o comunicare în peretele care separă cele două ventricule. Ecografia poate arăta localizarea și dimensiunea acesteia, precum și caracteristicile fluxului de sânge care o traversează. Aceste informații ajută la stabilirea conduitei medicale.

Nu toate defectele septale ventriculare au aceeași evoluție. Unele comunicări mici se pot închide spontan și sunt urmărite prin controale. Altele pot determina un flux de sânge prea mare către plămâni și pot necesita tratament. De aceea, diagnosticul trebuie însoțit de explicații despre efectul asupra inimii, simptome și planul de urmărire. [15]

Ecocardiografia contribuie la depistarea și evaluarea acestor afecțiuni, dar nu previne apariția unei malformații congenitale. Beneficiul identificării la timp este posibilitatea de a organiza supravegherea și îngrijirea potrivite pentru copil. [14]

Foramenul ovale și canalul arterial în rezultatul ecografiei

Termenii dintr-un raport ecografic pot părea îngrijorători, mai ales când descriu o „comunicare” sau un vas care rămâne deschis. Semnificația lor trebuie însă discutată separat pentru fiecare situație.

Foramenul ovale permeabil reprezintă persistența unei deschideri care a avut un rol normal înainte de naștere. El nu este același lucru cu un defect septal atrial. Atunci când este izolat, de cele mai multe ori nu produce probleme și nu necesită tratament. Interpretarea aparține medicului, care verifică și dacă există alte modificări asociate. [8]

Canalul arterial are, la rândul său, un rol firesc în circulația fetală și se închide în mod obișnuit după naștere. Dacă rămâne deschis, efectul asupra copilului depinde de dimensiunea lui și de cantitatea de sânge care trece prin el. Un canal mic și unul care suprasolicită circulația pot avea conduite diferite. [9]

Aceste exemple arată de ce nu este suficientă căutarea unui termen din raport pe internet. Pentru familie contează explicația concretă: este o constatare fără efect semnificativ, necesită urmărire sau impune un tratament?

Cum se desfășoară examinarea

La începutul evaluării, medicul discută despre sarcină, naștere, eventualele probleme observate în maternitate și evoluția copilului acasă. Sunt utile informațiile despre alimentație, respirație, creșterea în greutate și antecedentele familiale. Examenul clinic oferă contextul în care vor fi interpretate imaginile ecografice. [16]

Pentru ecografie, bebelușul este așezat pe patul de examinare, iar zona toracelui este descoperită. Se aplică o cantitate de gel și se deplasează sonda în mai multe poziții, pe piept și uneori în partea superioară a abdomenului sau la baza gâtului. Fiecare poziție permite observarea inimii dintr-un alt unghi.

În unele examinări se folosesc și electrozi mici, lipiți pe piele, pentru înregistrarea ritmului cardiac în timpul captării imaginilor. Pe ecran pot apărea imagini alb-negru, culori și grafice, iar aparatul poate reda sunete legate de fluxul sanguin. Aceste schimbări fac parte din modul obișnuit de examinare. [17, 18]

Durata variază în funcție de complexitatea evaluării și de cât de ușor pot fi obținute imaginile. Este rezonabil ca părinții să se aștepte la câteva zeci de minute; unele examinări pot ajunge la aproximativ o oră. Agitația copilului poate impune pauze pentru liniștire. După examinare, gelul este îndepărtat, iar informațiile sunt analizate și consemnate în raport. [1, 19]

Cum poate fi pregătit bebelușul

Pentru ecocardiografia transtoracică obișnuită, fără sedare, de regulă nu este necesară o pregătire specială. Sunt practice hainele care se desfac ușor în zona pieptului, astfel încât copilul să poată fi dezbrăcat și îmbrăcat fără manevre inutile. [1]

O păturică familiară și obiectele folosite în mod obișnuit pentru liniștire pot fi utile. Părinții pot întreba înaintea consultației cum se procedează cu hrănirea și dacă este recomandat să aducă laptele necesar. Pentru examinarea fără sedare nu se impune în mod obișnuit post alimentar, însă instrucțiunile primite de la centrul medical au prioritate. Nu este indicat să fie sărită o masă din proprie inițiativă. [19]

Pentru consultație, merită pregătite scrisoarea medicală de la externarea din maternitate, rapoartele ecografiilor prenatale, rezultatele unor investigații anterioare și lista tratamentelor, dacă există. Un scurt rezumat al întrebărilor ajută la folosirea timpului de consultație pentru ceea ce îi preocupă cel mai mult pe părinți.

Sedarea nu este necesară automat pentru orice nou-născut. Atunci când imaginile nu pot fi obținute în condiții adecvate, echipa medicală poate lua în considerare această opțiune, în funcție de copil și de investigația necesară. Dacă este planificată, părinții primesc instrucțiuni specifice privind alimentația, evaluarea și supravegherea. Medicamentele sedative au propriile riscuri și se administrează de către echipa medicală, într-un cadru în care copilul poate fi supravegheat corespunzător. [20]

Siguranța investigației și confortul copilului

Ecocardiografia utilizează ultrasunete și nu expune copilul la radiații ionizante. Are un profil bun de siguranță atunci când este efectuată în scop medical de personal calificat. Utilizarea corectă presupune alegerea setărilor și a duratei potrivite pentru obținerea informațiilor necesare. [5, 21]

Examinarea transtoracică este, în mod obișnuit, nedureroasă. Totuși, gelul, atingerea sondei, poziționarea sau faptul că trebuie să stea liniștit pot fi neplăcute pentru unii copii. Dacă bebelușul plânge, aceasta nu înseamnă automat că procedura îi provoacă durere sau că există o problemă la inimă. Echipa poate adapta poziția și ritmul examinării pentru a obține imagini în condiții cât mai confortabile. [1, 19]

Faptul că investigația nu folosește radiații permite repetarea ei atunci când există un motiv medical. Repetarea nu trebuie însă privită ca o obligație la intervale fixe pentru orice copil. Medicul recomandă un control atunci când acesta poate aduce informații utile despre evoluție sau poate influența îngrijirea. [16, 21]

Ce înseamnă un rezultat normal și care sunt limitele examinării

Un rezultat normal este încurajator: structurile și funcția cardiacă evaluate nu prezintă modificări semnificative la momentul examinării. Această concluzie se referă însă la evaluarea realizată, la calitatea imaginilor și la contextul clinic. Ecocardiografia nu poate fi prezentată ca o garanție că orice boală cardiacă este exclusă definitiv. [6, 18]

Unele aspecte pot necesita imagini suplimentare sau reevaluare. În anumite situații, modificarea circulației după naștere face ca semnificația unei constatări să devină mai clară în timp. Suspiciunea de coarctație a aortei, o îngustare a vasului care duce sângele către corp, este un exemplu în care urmărirea poate fi necesară, mai ales cât timp canalul arterial este încă deschis. [13, 22]

De asemenea, ecocardiografia nu înlocuiește toate celelalte investigații cardiologice. O problemă de ritm, de exemplu, poate necesita o electrocardiogramă sau o altă formă de monitorizare. Un rezultat ecografic bun trebuie pus alături de felul în care copilul respiră, se alimentează și se dezvoltă. [16]

Părinții ar trebui să știe dacă examinarea a fost completă, dacă există aspecte de urmărit și dacă este recomandată revenirea. Când apar simptome noi, un rezultat anterior normal trebuie menționat medicului, dar nu reprezintă un motiv pentru a amâna evaluarea.

De ce o ecografie prenatală normală nu răspunde tuturor întrebărilor

Examinările din sarcină oferă informații valoroase despre inima copilului, iar unele cardiopatii pot fi recunoscute înainte de naștere. Există însă limite ale evaluării fetale. Unele defecte mici, anumite modificări ale valvelor sau ale vaselor mari pot fi dificil de identificat prenatal. Alte particularități devin mai evidente după schimbarea circulației. [23]

Prin urmare, un rezultat prenatal normal nu exclude toate afecțiunile cardiace congenitale. Dacă după naștere apar semne clinice, un suflu sau un rezultat de screening care necesită clarificare, evaluarea copilului rămâne justificată. În același timp, o recomandare de control după naștere nu dovedește, prin ea însăși, că există o malformație. [11, 23]

Este util ca părinții să păstreze raportul ecografiei fetale și orice recomandare primită în timpul sarcinii. Documentele îl ajută pe medic să înțeleagă ce s-a putut observa anterior, dacă a existat o suspiciune și ce trebuie verificat după naștere.

Ce se întâmplă dacă este identificată o modificare

Descoperirea unei modificări nu înseamnă automat intervenție chirurgicală. Conduita depinde de tipul afecțiunii, de efectul ei asupra circulației și de starea copilului. Uneori este suficientă urmărirea; în alte situații sunt necesare investigații suplimentare, tratament sau evaluare într-un centru specializat. [14]

De exemplu, unele defecte septale ventriculare mici pot fi monitorizate pentru a vedea cum evoluează. Dacă o anomalie produce simptome ori suprasolicită inima și plămânii, planul de îngrijire este diferit. De aceea, două rapoarte care conțin același diagnostic pot duce la recomandări distincte. [15]

Pentru familie, explicația rezultatului este o parte esențială a consultației. Medicul ar trebui să clarifice ce s-a observat, ce se cunoaște deja cu suficientă certitudine și ce mai trebuie urmărit. Părinții pot cere ca termenii medicali să fie explicați în cuvinte obișnuite și pot nota recomandările pentru a le reciti acasă.

La final, este util să existe un plan clar: dacă este necesar un control, când trebuie efectuat, ce investigații sunt recomandate și ce schimbări ale stării copilului trebuie anunțate. Acest plan face rezultatul ecografiei mai ușor de folosit în îngrijirea de zi cu zi. [24]

Semne care necesită evaluare medicală promptă

O parte dintre bolile cardiace congenitale pot avea manifestări discrete la început. Părinții trebuie să discute prompt cu un medic dacă observă oboseală repetată la alimentație, dificultăți de hrănire, o creștere insuficientă în greutate sau schimbări persistente ale respirației. Aceste manifestări pot avea cauze diferite și nu stabilesc, singure, un diagnostic cardiac. [11, 14]

Există și semne pentru care nu se așteaptă o consultație programată. Se solicită ajutor medical de urgență, prin 112, dacă bebelușul:

În asemenea situații, prioritatea este evaluarea urgentă a copilului. Ecocardiografia poate fi una dintre investigațiile necesare, dar alegerea lor se face în cadrul îngrijirii medicale imediate. Un screening normal în maternitate sau o ecografie anterioară fără modificări nu anulează importanța unor simptome apărute ulterior. [10, 26]

Întrebări utile la consultația de cardiologie pediatrică

O consultație oferă ocazia de a pune rezultatul ecografiei în legătură cu starea reală a copilului. Nu este nevoie ca părinții să cunoască dinainte termenii din raport. Este mai util să plece cu răspunsuri clare la câteva întrebări:

Uneori, părinții își amintesc alte întrebări după ce consultația s-a încheiat. Păstrarea raportului și a recomandărilor într-un singur loc ajută la următoarea discuție cu medicul. Dacă o formulare nu este clară, solicitarea unei explicații este mai utilă decât interpretarea unui diagnostic izolat, găsit într-o căutare online. [24]

Ecocardiografia neonatală poate aduce răspunsuri importante despre inima bebelușului atunci când este recomandată și interpretată în contextul potrivit. Pentru familie, valoarea ei se regăsește atât în informațiile obținute, cât și în înțelegerea pașilor care urmează: continuarea îngrijirii obișnuite, un control planificat sau investigații și tratamente adaptate nevoilor copilului.

Surse medicale

Surse consultate la 28 octombrie 2026. Numerele din text trimit la referințele de mai jos, iar titlurile surselor sunt linkuri către paginile originale.

  1. Great Ormond Street Hospital. Your child is having an echocardiogram.
  2. Children’s Hospital of Philadelphia. Pediatric Echocardiography.
  3. American Society of Echocardiography. Guidelines for Performing a Comprehensive Pediatric Transthoracic Echocardiogram. 2024. J Am Soc Echocardiogr. 37:119–170.
  4. Organizația Mondială a Sănătății. Newborn.
  5. U.S. Food and Drug Administration. Ultrasound Imaging.
  6. Children’s Health. Pediatric echocardiography.
  7. American Heart Association. Fetal Circulation.
  8. American Heart Association. Patent Foramen Ovale.
  9. American Heart Association. Patent Ductus Arteriosus.
  10. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical Screening and Diagnosis for Critical Congenital Heart Defects.
  11. American Academy of Pediatrics — HealthyChildren.org. Newborn Pulse Oximetry Screening to Detect Critical Congenital Heart Disease.
  12. NHS Greater Glasgow and Clyde. Heart murmurs in the neonate: an approach to the neonate with a heart murmur.
  13. Cincinnati Children’s. Coarctation of the Aorta.
  14. Centers for Disease Control and Prevention. About Congenital Heart Defects.
  15. Centers for Disease Control and Prevention. Ventricular Septal Defect.
  16. National Heart, Lung, and Blood Institute. Congenital Heart Defects — Diagnosis.
  17. Children’s National Hospital. Echocardiography.
  18. American Heart Association. Common Tests for Congenital Heart Disease.
  19. Nationwide Children’s Hospital. Echocardiography.
  20. Great Ormond Street Hospital. Your child is having an echocardiogram under sedation.
  21. American Institute of Ultrasound in Medicine. Prudent Clinical Use and Safety of Diagnostic Ultrasound. Declarație revizuită în 2024.
  22. The Annals of Thoracic Surgery. Diagnosing Neonatal Aortic Coarctation in the Setting of Patent Ductus Arteriosus. 2016;101(3):1005–1010. DOI: 10.1016/j.athoracsur.2015.09.050.
  23. Nationwide Children’s Hospital. Fetal Echocardiography.
  24. American Heart Association. Symptoms and Diagnosis of Congenital Heart Disease.
  25. NHS. Blue or grey skin or lips (cyanosis).
  26. NHS. When to get urgent medical help for babies and children under 5.

Autor: Armina ClinicMed. Revizie medicală: Asist. Univ. Dr. Micșescu Andrada Mara, medic specialist pediatrie și medic specialist cardiologie pediatrică.