Când un copil face diaree, cea mai mare grijă a părinților este de obicei dacă situația poate fi ținută sub control acasă sau dacă este nevoie de medic. În multe cazuri, diareea este provocată de o infecție digestivă virală și se ameliorează în câteva zile. Totuși, la copilul mic, problema principală nu este doar numărul de scaune, ci riscul de deshidratare. Un copil care pierde lichide prin scaune repetate, mai ales dacă are și vărsături sau febră, poate deveni repede apatic și poate urina mult mai rar.
De aceea, întrebarea corectă nu este doar „ce dau pentru diaree?”, ci și „cât bea?”, „cât urinează?”, „cum arată în ansamblu?” și „există sânge în scaun ori durere importantă?”. Un consult pediatric este recomandat dacă simptomele nu evoluează bine sau dacă apar semne de alarmă. În unele situații, mai ales când simptomele se repetă sau persistă, poate fi utilă și gastroenterologia pediatrică.
Diareea înseamnă scaune mai dese și mai moi decât sunt obișnuite pentru copil. La sugar și la copilul mic, „normalul” poate varia mult, așa că nu ne uităm doar la număr, ci și la schimbarea față de tranzitul obișnuit, la aspectul scaunului și la simptomele asociate.
În majoritatea situațiilor vorbim despre un episod acut, de obicei pe fond viral, care se limitează în timp. Ceea ce necesită atenție este pierderea de lichide și săruri, mai ales dacă există și vărsături, febră sau refuzul alimentației.
Cea mai frecventă cauză este gastroenterita virală. Pot exista însă și diaree după anumite antibiotice, infecții bacteriene, intoleranțe alimentare sau reacții digestive la unele alimente. La copilul mic, diareea poate apărea și în contextul altor infecții, nu doar digestive.
Cauza exactă nu poate fi ghicită doar după aspectul scaunului. De aceea, contextul, vârsta copilului și starea generală sunt esențiale.
Se deshidratează mai repede sugarii, copiii sub 1 an, copiii care varsă concomitent, cei cu febră mare și cei care refuză lichidele. Risc mai mare au și copiii cu greutate mică, cu boli cronice sau cu episoade anterioare de deshidratare.
Un factor important este și durata. Dacă după primele 24–48 de ore copilul bea tot mai puțin, nu urinează, devine somnolent sau diareea se intensifică, pragul pentru consult trebuie să fie mic.
Diareea poate fi însoțită de febră, crampe abdominale, greață, vărsături, balonare, lipsa poftei de mâncare și iritabilitate. Uneori scaunele sunt doar mai dese, alteori devin apoase, abundente sau cu mucus.
Semnele care contează cel mai mult sunt legate de hidratare: gură uscată, lipsa lacrimilor, urinare mai rară, copil moale, ochi încercănați, plâns fără lacrimi sau sete intensă. La sugar, scutecele mai puțin ude decât de obicei sunt un semnal important.
În cele mai multe episoade, diagnosticul este clinic. Medicul va întreba de când au început scaunele modificate, de câte ori apar, dacă sunt și vărsături, febră, sânge în scaun sau contact cu persoane bolnave. Contează mult și dacă micuțul reușește să bea și să urineze.
Nu sunt necesare analize pentru fiecare episod de diaree acută. Acestea se recomandă selectiv, mai ales dacă există deshidratare, simptome severe, sânge în scaun, evoluție prelungită sau suspiciunea unei cauze care necesită altă conduită.
Tratamentul de bază este rehidratarea. Înseamnă lichide administrate des, în cantități mici și repetate, iar la nevoie soluții de rehidratare orală. De multe ori, acestea sunt mai utile decât apa simplă, pentru că înlocuiesc și sărurile pierdute prin scaun.
Alimentația nu trebuie oprită complet. Copilul poate primi mesele pe care le tolerează, în porții mici, fără a fi forțat. Antibioticele nu se dau de rutină, iar antidiareicele și alte medicamente „de stomac” nu ar trebui administrate fără recomandare. Dacă există și vărsături, ritmul hidratării trebuie adaptat cu și mai multă atenție.
Este recomandat consultul când diareea este frecventă, copilul bea puțin, urinează rar, are febră mare, vărsături repetate sau dureri abdominale importante. De asemenea, este bine să mergi la pediatru dacă simptomele nu încep să se amelioreze sau dacă părintele nu reușește să mențină hidratarea acasă.
La sugari și la copiii foarte mici, pragul pentru evaluare trebuie să fie mai redus. Chiar și câteva ore de aport lichidian slab pot conta când pierderile digestive sunt mari.
Solicită evaluare rapidă dacă apar sânge în scaun, vărsături verzi, copil somnolent sau greu de trezit, gură foarte uscată, lipsa urinei timp de multe ore, ochi înfundați, dureri abdominale severe sau febră însoțită de stare generală foarte proastă.
Sunt alarmante și situațiile în care copilul nu poate păstra nici măcar lichidele administrate în cantități mici și repetate. În aceste cazuri, cel mai important este riscul de deshidratare.
Oferă lichide frecvent, în cantități mici, și urmărește câte scutece ude are copilul sau de câte ori urinează. Notează aproximativ numărul de scaune, aspectul lor și eventualele vărsături. Această informație îl ajută mult pe medic.
Evită sucurile, băuturile foarte dulci și antibioticele fără recomandare. Nu forța alimentația, dar nu o opri complet dacă micuțul acceptă să mănânce puțin. Dacă există și dureri abdominale, te poate ajuta și ghidul despre dureri abdominale la copil.
Dacă sugarul este alăptat, alăptarea se continuă, de obicei, cât mai apropiat de ritmul obișnuit, iar la ceilalți copii se reia alimentația adaptat la toleranță. Igiena mâinilor și evitarea împărțirii tacâmurilor sau a prosoapelor reduc și riscul de transmitere către restul familiei.
Cel mai important este să previi deshidratarea. Contează cât bea, cât urinează și cum arată starea generală, nu doar numărul scaunelor.
De obicei nu. Alimentația se continuă adaptat la toleranță, în porții mici. Medicul poate face recomandări specifice în anumite situații.
Când apar semne de deshidratare, sânge în scaun, vărsături repetate, somnolență marcată sau dureri abdominale intense.
Diareea la copil este frecventă și, în multe cazuri, se poate gestiona acasă prin hidratare atentă și monitorizare. Ceea ce schimbă prioritatea este riscul de deshidratare și apariția semnelor de alarmă.
Dacă simptomatologia persistă, copilul bea puțin sau apar simptome severe, programează un consult la pediatru, iar pentru probleme digestive recurente poate fi utilă și evaluarea de gastroenterologie pediatrică.
Pentru documentarea și verificarea informațiilor medicale din această pagină au fost consultate următoarele surse autoritative:
Autor: Armina ClinicMed
Articol revizuit medical de:
Dr. Cercel Corina
medic specialist pediatrie și gastroenterologie pediatrică
Publicat:
Revizie medicală: